EMOTIONAL EXCESS AND RACIALISATION IN THE NINETEENTH-CENTURY ROMANIAN NOVEL
(Abstract)

Based on the Digital Museum of the Romanian Novel (MDRR1: 1845–1900), this paper discusses the depiction and racialisation of Roma affect at a time when Roma slavery in Moldavia and Wallachia was either still in the process of being abolished or recently dismantled. The analysis relies on complex lexical searches within the corpus, using keywords pertaining to ethnicity, lifestyle, labour, and even pejorative terms associated with this minority, in order to showcase the Romani characters and their emotional response to their environment. By combining distant and close reading, my main objective is to demonstrate that, in the nineteenth-century Romanian novel, emotion and emotional excess were used programmatically: either as a racialised trope signalling the inferiority and uncivilised nature of the Roma or as a rehumanising strategy meant to cause an empathetic reaction and moral outrage among the readers of abolitionist prose (Woods 2015). Thus, this racially conscious investigation into the depiction of affectivity should highlight the replication of colonial representational patterns in a semi-peripheral literature vying for international recognition (Parvulescu & Boatcă 2022) while also negotiating its own understanding of the body politic (Trencsényi 2009). For this purpose, I will be drawing on postcolonial classics like Homi Bhabha and Gayatri Spivak, as well as more recent writing on “the emotional politics of slavery” (Dwyer 2012), which reveals the transnational network of abolitionist thought (connecting America, Britain, and Eastern Europe) and its shortcomings. On the one hand, this sheds light on the ambivalence of emotion and its malleable ethical function rooted in the psychological theories of emotion circulating at the time (Westwood 2023). On the other hand, starting from Kyla Schuller’s (2012) and Zachary Samalin’s (2022) historical accounts of affect theory and its colonial sources, I aim to trace the influence of nineteenth-century scientific dogma on the Romanian intellectual landscape, the import of evolutionary theories (Koszor-Codrea 2021), and the consequent racialisation of affectivity as depicted in fiction.

Keywords: emotional excess, Roma slavery, abolitionist literature, affect theory, racialisation.

EXCES AFECTIV ȘI RASIALIZARE ÎN ROMANUL ROMÂNESC DIN SECOLUL AL XIX-LEA
(Rezumat)

Pornind de la Muzeul Digital al Romanului Românesc (MDRR1: 1845–1900), acest articol discută reprezentarea și rasializarea experiențelor afective ale personajelor de etnie romă, într-un moment istoric în care sclavia romilor era fie încă în vigoare, fie o amintire recentă în Moldova și Țara Românească. Analiza se bazează pe căutări lexicale complexe în corpus, folosind cuvinte-cheie asociate etniei, stilului de viață și muncii, dar și termeni peiorativi la adresa acestei minorități, cu scopul de a pune în lumină personajele rome și reacțiile lor emoționale la mediul social în care trăiesc. Printr-o combinație de distant și close reading, demonstrez că, în romanul românesc din secolul al XIX-lea, emoția și excesul emoțional erau folosite programatic: fie ca un clișeu rasializat indicând natura așa-zis inferioară și necivilizată a romilor, fie ca strategie reumanizantă menită să genereze empatie și revoltă morală în rândul cititorilor de proză aboliționistă (Woods 2015). Astfel, această investigație evidențiază reproducerea unor tipare reprezentaționale tipic coloniale într-o literatură semiperiferică, ce concura cu alte literaturi minore pentru recunoașterea internațională (Parvulescu & Boatcă 2022) și negocia în același timp sensul conceptului de „națiune” (Trencsényi 2009). Apelez la clasici ai postcolonialismului precum Homi Bhabha și Gayatri Spivak, dar și la texte mai recente despre „politica emoțională a sclaviei” (Dwyer 2012), care expun rețeaua transnațională a aboliționismului (între America, Marea Britanie și Europa de Est). Pe de o parte, discut ambivalența și funcția etică a emoției, înrădăcinate în teoriile psihologice ale secolului al XIX-lea (Westwood 2023). Pe de altă parte, pornind de la textele Kylei Schuller (2012) și ale lui Zachary Samalin (2022) despre sursele coloniale ale teoriei afectelor, urmăresc influența dogmelor științifice din acea perioadă în spațiul românesc, importul teoriilor evoluționiste (Koszor-Codrea 2021) și contribuția lor la rasializarea afectivității.

Cuvinte-cheie: exces afectiv, sclavia romilor, literatură aboliționistă, affect theory, rasializare.